Pimp my wedding

M-am decis ca nuntile sunt foarte plicticoase, si n-am fost decat la 3 nunti in toata viata mea…ultima acum cateva zile. Aceeasi muzica, si cand spun aceeasi, pai chiar e aceeasi. Ce dracu, avem muzica populara ditamai repertoriul, si noi ne rezumam doar la cateva melodii? (aia cu „pusca si cureaua lata” ar trebui impuscati; deja nu mai au haz dupa ce canta si canta si canta si nu se mai opresc.)

Apoi da, programul serii…Nu exista varietati: feluri de mancare, cam la fel si aduse la ore fixe avem. Dansul miresei, avem. Furatul pantofului miresei, avem. Hore campenesti dansate de nuntasi piliti, avem.

Coafurile femeilor sunt intotdeauna elaborate, cocuri complicate, date cu mult sclipici (sunt curioasa cine a venit primul/prima cu ideea de a da cu sclipici in par), rochii mulate si cu paiete, pantofi inalti.

Oricum, hora e de departe momentul serii. Mai ales cand e jucata de respectivii neni chitrofoniti bine si de tanti pe tocuri de 12.

Am baut toata seara. Trebuia, altfel muream de plictiseala. Muream. Nu cunosteam pe nimeni, in afara de Sarik, care m-a si tarat pana acolo. Pana la urma s-a aratat impaciuitor, hmmm. I-am zis ca de acum incolo nu se va mai putea indoi niciodata de dragostea mea: il iubesc intr-atat incat sa ma duc si sa mai si rezist la nunta aia plictisitoare. Mi-a ajuns oricum pentru un an de zile pe putin.

M-a pus totusi pe ganduri; oare la nunta mea cum o sa fie? Faza aia  cu „toate fetele vor sa fie printese” sau cu „fiecare fata se vede in rochie de mireasa” este de fapt foarte adevarata.

Da, si mie o sa imi vina odata vremea sa ma marit si mi-e groaza de o nunta insipida si plata. PIMP MY WEDDING!!! Bine, acum nu cred ca o sa revolutionez conceptul de „nunta”, ca nu o sa mai inteleaga oamenii unde au venit. Dar macar sa mai schimb repertoriul muzical, ca slava Domnului, muzica noastra populara are melodii cat cuprinde, nu inteleg de ce le pune lumea pe aceleasi. O sa renunt la furtul pantofului miresei, si la faza cu portjartierul, si o sa pregatesc un altfel de meniu. Vad eu ce.

Si mai ales, sa chem doar invitati de suflet, nu asa, doar ca sa imi iasa bani la sfarsit. Stiu, unii ar spune ca la asta am fost putin cam ingenua (bunicul meu cu siguranta), dar n-am ce-i face, se pare asa am fost programata din nastere. O sa fiu inteleasa mai incolo 🙂

Si cel mai important – rochia de mireasa. Mi-ar placea sa fie colorata. Deosebita. Corai. Nu stiu, vad. Oricum, pana la nunta mea ipotetica mai e.

Anunțuri

Lasă un răspuns

Completează mai jos detaliile tale sau dă clic pe un icon pentru a te autentifica:

Logo WordPress.com

Comentezi folosind contul tău WordPress.com. Dezautentificare / Schimbă )

Poză Twitter

Comentezi folosind contul tău Twitter. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Facebook

Comentezi folosind contul tău Facebook. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Google+

Comentezi folosind contul tău Google+. Dezautentificare / Schimbă )

Conectare la %s

Septembrie 2009
L M M M V S D
    Oct »
 123456
78910111213
14151617181920
21222324252627
282930  

Pentru a urmări acest blog, introdu adresa ta de email și primești notificări prin email despre articole noi.

Alătură-te altor 48 de urmăritori

%d blogeri au apreciat asta: