Ura! Ura! A venit paleta de machiaj „Urban Decay Book of Shadows vol.2”! O am si ma mandresc!

O sa fiu de data asta succinta! A venit Urban Decaaaaaaaaaaaaaaaaaaaaaaay! Da, e  oficial, Urban Decay a venit in Romania!

Da, au adus ieri (25 nov) in Sephora (in Plaza cel putin). Au primit Book of Shadows vol.2. E fffff misto, misto rau de tot, giugiuc . Trusa costa 170 lei, mi-am luat-o deja, si sunt in extaz.

Am un zambet tamp pe fata pe care nu pot sa-l mai sterg de ieri de cand m-au sunat de la Sephora sa imi zica marea veste: au primit Urban Decay. Da, sunt genul disperat (hai sa-i spunem deosebit de interesata, asta ca sa sune mai bine) care isi da nr. de tel ca sa primeasca un anumit produs. Doamne ajuta!

Deci, Sephora e cheia! Trusa cred ca o stiti deja, nu e prima data cand scriu despre Urban Decay, sau despre Book of Shadows, asa ca go for it! Contine 16 farduri de calitate foarte buna, colorate, pigmentate, rezistente,  bune de pus la inimioara, doua creioane de ochi si un primer (se da pe pleoape inainte de aplicarea fardului, pentru rezistenta mai mare). Plus ca ambalajul/cutia e de mare angajament.

Uite si o poza asa, la despartire. Ca sa stiti pe ce sa dati banii. 🙂

Stila Smudge Pot – absolut dementiala si de efect

Mi-am luat acum 2 saptamani trusa cadou Stila Smudge Pot de la Sephora. Ma rog, eram in vesnica mea cautare de Urban Decay…n-am gasit evident…

Asa ca mi-am luat trusa Stila. Imi vine sa ma pup singura pentru alegerea facuta.

Trusa e absolut dementiala. De ce? Din urmatoarele motive:

– contine 3 eyelinere (tusuri) sub forma de crema. cu alte cuvinte, nu mai avem parte de tusul cu care ne-am obisnuit deja, si cu care, daca nu esti atenta cand il aplici te mazgalesti toata;

– tusul se aplica deci foarte usor, poti avea precizie mare, chiar si cu pensula pe care o contine, zic chiar si, pentru ca de obicei pensulele incluse nu  sunt cele mai bune; pentru eyeliner in general trebuie sa iti cam iei o pensula speciala, dintr-aia cu coada lunga, usor de manevrat, ca la pictura;

– culorile sunt f misto – negru, ca e bun la toate, un maro f frumos, usor auriu, si un gri-metalizat de mare angajament;

– avand o compozitie cremoasa, culorile pot fi folosite si ca baza pentru un fard pulbere care se aplica peste; (cel putin maroul usor auriu arata deosebit chiar aplicat cu degetul pe toata pleoapa, chiar si fara fard peste…deja m-am machiat asa);

– este recomandat celor care nu fac cele mai stralucite machiaje cu eyeliner tus, pentru ca, nu-i asa, pentru doua codite perfecte ai nevoie de niscaiva exercitiu;

– pretul e rezonabil – trusa costa 55 lei;

este o trusa de anduranta, te tine ceva, si poate fi folosita la tot felul de machiaje, de la alea cumintele, de zi, pana la ceva party si extravagant…poti sa iti faci Revelionul cu trusa asta!

– are un ambalaj f dragut si elegant, merge la fix de cadou.

Deci da, o recomand din tot sufletul! Si pentru ca imi place atat de mult i-o cumpar si pretenutei mele de suflet, ca e ziua ei hehe.

Un Furazolidon

Se duce unul disperat la farmacie.

„Domnul farmacist, sunt cufurit rau, n-aveti ceva pentru stomac?”

Ii da farmacistul un medicament. A doua zi vine tipul din nou la farmacie.

„Aoleu, sa stiti ca v-am dat ieri un medicament antistres, in loc sa va dau pentru stomac”, zice farmacistul. „Cum va simtiti?”

„Cacat tot…dar calm.”

Bancul cu bunicul, nepotul si netul

Bunicul se tot mira el ca nepotul lui sta toata ziua pe net, se joaca pe calculator, freaca menta si nu iese nicaieri.

„Pai, nepoate, cand eram eu de varsta ta, m-am dus la Viena, am intrat in primul bar pe care l-am gasit, le-am baut alora toata berea, am baut tot coniacul, am dansat pe mese, i-am batut pe ospatari, mi-am facut de cap. Tu ce stai toata ziua pe internet?”

„Bine, bunicule, bine ca mi-ai zis”.

Zis si facut, pleaca si nepotul la Viena, dupa 3 zile se intoarce batut mar, cu ochii umflati.

„Ce-ai patit, nepoate?”

„Pai ce sa patesc, bunicule, am facut si eu ca tine, m-am dus la Viena, am intrat in primul bar, am baut toata berea, tot coniacul, am dansat pe mese, asta pana m-au batut ospatarii.”

„Auzi, nepoate, dar tu cu ce te-ai dus la Viena?”

„Cu avionul, bunicule. Dar tu cum ai ajuns in Viena?”

„Pai in ’45, cu rusii.”

Pimkie si New Yorker merg la inimioara

41Am tot scris de H&M. Ca are haine variate, misto, multe si ieftine (daca le prinzi in reduceri), dar ca nu are reprezentanta in Romania. Nu puteam sa nu vorbesc despre Pimkie si New Yorker, care sunt magazinele mele preferate de tzoale cu reprezentanta in Romania.

Mi se par de departe mult mai misto decat Zara sau Mango. In primul rand au haine mult mai tineresti. Si tricouri dintr-alea haioase cu tot felul de scrisuri si desene, mai ales Pimkie. Iar preturile sunt mai mici, deci fericire pe toata linia. Iar in perioada reducerilor e apoteotic hehe, ma dezlantui in shopping. 🙂

Despre New Yorker ce pot sa spun, sunt clienta veche, cam de cand am vizitat eu prima data Viena (adica in 2002)  si, ca tot romanul calator, am pus piciorul pentru prima data in New Yorker si H&M. Sa te tii cumparaturi! Multumesc, Doamne, pentru Mariahilferstrasse! Ehei, Mariahilferstrasse…

Imi place ca acum am magazinele astea doua fix la indemana, pot sa ma innoiesc cand vreau, si nici nu dau prea mult dintr-o data…ma rog, comparativ cu Zara cel putin. Nu stiu de ce, dar la Zara preturile sunt mult mai mari, la Mango asa si asa. Iar la Promod…ca la Promod, au impresia aia ca ne luam salariile de 3 ori pe luna.

Azi am fost la Pimkie si imi pastrez inca zambetul ala de satisfactie. Mi-am luat doua camasi si doua pulovere siiiiiii niste tenisi pe care mi doream de mult, si care s-au ieftinit in sfarsit, ca au ajuns la 35 de lei. Salon! Si am mai ochit o poseta foarte misto, dar mai astept pentru ea, first things first.

La salariu merg la New Yorker. Muhaha, si  vine in curand Craciunul (Doamne, ce repede a trecut anul asta!) deci o sa inceapa reducerile de dupa. Can’t wait! Mai ales ca blugii de la New Yorker sunt chiar pe gustul meu, au toate categoriile, de la skinny, la boyfriend’s jeans, pe multe culori si chiar OK la pret. Si imi mai place la blugii astia ca sunt facuti cu o forma ceva, nu sunt drepti, cum au multe firme, de parca ar fi pentru barbati. La femei trebuie sa aiba talie mai mica si sa fie mai largi pe solduri gen…Nu fix invers, sa nu iti incapa bine coapsele, dar sa joace pe burta, zici ca sunt pentru gravide.

Asa ca pentru mine combinatia perfecta e tricou Pimkie (tot cu forma, dragut, finut, strans pe talie si mai lung jos, sunt naspa tricourile super scurte, bine ca a trecut moda) si blugi skinny New Yorker. Niste tenisi, parul periat si lucios si un machiaj discret cu mascara, blush cremos si lip balm si gata. Fericirea e in lucrurile simple.

 

Cel mai bun balsam de buze, strugurel, cum vreti sa-i spuneti

aloe lipsAm incercat la viata mea tot felul de strugurele (lip balm daca vreti sa sune mai profi), avand in vedere ca am buze suuuuuper uscate.

Mi-am dat cu balsam de la Vichy, de la Nivea, cu tot felul de glossuri, mi-am dat si cu miere dupa retetele bunicii. Am incercat de toate, pana cand mama a venit intr-o zi cu Aloe Lips de la Forever Living Products. Aloe Living Products e o firma care comercializeaza prin distribuitori mici (gen Avon) tot felul de produse naturiste pe baza de pam pam…aloe 🙂

Cum spuneam, dupa ce mi-am dat prima data cu stick-ul cu aloe am simtit cum buzele se si inmoaie. Pe buze nu e gras (urasc unsoarea), nu se formeaza o pelicula dintr-aia mata de parca ai avea hepatita, cum face strugurelul Nivea de exemplu. OK, poate ca Nivea are multi fani, dar mie nu imi place. Nici chiar strugurelul ala in tub, cu efect de stralucire cica. Pentru ca nu mi se pare ca face mare scofala, l-am incercat. Si nici macar nu hidrateaza cine stie ce. Eu vreau ca strugurelul sa arate cat mai lichid si stralucitor pe buze, de parca te-ai da cu gloss; in nici un caz nu trebuie  sa arate albicios si mat.

Asa ca ma dau cu strugurelul de la Forever in draci. Mai ales cand e vant, pentru ca atunci simt cum buzele mi se crapa instant. Sau daca il uit acasa si cand ma intorc sunt cu buzele in pioneze, inainte sa ma culc seara ma dau bine bine cu el, si dimineata gata, buzele sunt hidratate, rosii si carnoase. Uraaa! Si nu o spun doar eu, i-am dat un stick si bunei mele pretene Mamacita si a fost si ea la fel de multumita, mai ales ca ea avea buzele chiar mai uscate decat ale mele. Trust Mamacita!

Intotdeauna mi-a placut machiajul natural, cel care iti pune in evidenta trasaturile frumoase intr-un mod discret. Asa ca daca ma dau cu Aloe Lips pe buze e suficient.

Pentru cine a vazut „My big fat greek wedding”, sigur va amintiti ca tatal miresei avea o solutie de curatat geamurile, pe care o folosea pentru orice si in orice situatie. Asa sunt eu cu Aloe Lips, e produsul meu universal, pentru ca merge si cand ai mainile crapate de vant iarna, poti sa te dai peste arsuri, daca se intampla, si calmeaza imediat pielea.

Aaa, si am uitat sa spun, strugurelul e super ieftin, in jur de 10 lei, un chilipir, la cat de misto e!!! Adresa Forever Living Products este Bd-ul. Aviatorilor nr.3, sector 1,  Bucuresti. Go and see 🙂

 

 

Am ajuns si la „Amintiri din epoca de aur” 1 si 2

amintiri-din-epoca-de-aur Hai ca am reusit sa vad ambele filme din seria „Amintiri din epoca de aur”.

Fiecare dintre ele contine cateva scurt metraje, care ilustreaza cateva „legende” din perioada comunista.

Toate legendele sunt descrise cu umorul de rigoare, personajele fiind puse in tot felul de situatii comice (pentru spectator, de personaje e mai nasol).

Dintre cele 2 filme, primul mi-a placut cel mai mult: scenariul e mult mai spumos decat in al doilea. Adica primul are multe faze super funny, al doilea prezinta mai mult faptele si atat. Umorul daca e, e negru.

Mi-a placut mult ca fiecare bucata, adica fiecare istorioara este de sine statatoare, poti sa le vezi in orice ordine. Nu-i musai sa vezi AdEA1 inainte de AdEA2. Tu alegi.

Filmele sunt produse de Mobra Film, casa de productie infiintata de Cristian Mungiu, si ce e interesant, sunt mai multi regizori. E o colaborare intre Cristian Mungiu, Anca Uricaru, Hanno Hoefer, Razvan Marculescu si Constantin Popescu. De asta sunt si mai multe povesti, ca sa se ocupe fiecare de bucata lui. Vorba aia, ajunge la toti.

Asta-i misto, pentru ca ai parte de mai multe viziuni. Bine, abordarea in sine ii apartine lui Mungiu, pentru ca el e autorul tuturor scenariilor, dar si asa, e mai deosebit ca fiecare regizor sa lucreze o portiune dintr-un film. Din cauza asta am impresia ca filmul nu a putut fi propus la Palme d’Or, pentru ca la Cannes se accepta doar filmele cu un regizor de sine statator. Nu o colaborare.

Oricum, anul asta a castigat Corneliu Porumboiu premiul juriului la sectiunea „Une certain regard”, cu „Politist, adjectiv”, ceea ce arata ca romanii se tin inca tare. In ultimii ani ce mai, ploaie de premii pentru romanasi. Foarte bine!

Tare ma bucur ca cinematografia romaneasca a reinceput sa capete atentie (asta dupa ce au inceput ai nostri sa colectioneze premii, nu-i asa?). Oamenii sunt talentati si e pacat sa nu li aloce nici macar minimul de bani pentru un film. Pentru ca la noi filmele se fac la blana, cu bani putini si cu ajutorul multor cunostinte. In mod sigur nu te imbogatesti.

Si e minunat ca romanii merg in numar mare la cinema la filmele romanesti. Miercuri cel putin, la Orange Film, de abia poti sa iti iei seara un bilet la „Amintiri din epoca de aur” la Studio. E coada de te sperii. Asa mi-a povestit Laurita. Zici ca suntem iar in comunism.

Aoaleu, a scazut consumul rau de tot!

Aseara muream de foame, era vreo 19:30, faceam pe noi de frig, eram in Romana, hai la KFC. Zis si facut, intram noi zgribuliti in magazin si ne asteptam la 2 lucruri cu care eram obisnuiti din partea KFC. Spun ca eram obisnuiti pentru ca n-am mai fost cam de multisor pe acolo, cam de cand am citit articolul legat de felul in care prepara mancarea…

Cum ziceam, ma asteptam la 2 lucruri:

1. Sa fie cozi mari si sub forma de gramada.

2. Sa fie cald.

N-am nimerit nici unul dintre puncte. La fiecare casa era cam 1 om, iar in magazin era frig rau. Din economie n-au mai dat astia drumul la caldura, desi cred ca pe seara se facusera afara cam in jur de 2 grade, daca nu zero, si cam era indicat. Am stat zgribulita rau, in timp ce Sarik a stat la coada de 1 persoana, apoi in timp ce ne-am mancat strips-urile si cartofii mici mici pitici. Portia de cartofi mare e chiar patetica.

Bai, chiar nu mai iese lumea sa manance in oras ca inainte! OK, criza, stiu, dar parca nici chiar asa! Bine, poate ca e si din cauza ca toata lumea a fost luata prin surprindere de frigul instalat de Halloween (ca tot e valva mare pe faza asta) si ca or fi stat mai mult prin casa sau prin barurile cu petrecere de Halloween.

Am observat fenomenul si la Mac, unde cica e mai multa vanzare decat la KFC. Habar n-am de ce, ambele au mancarea cam la fel de posirca si de scumpa. A da, sau vesnica rivalitate Mac vs. Burger King…in fine…

Deci romanii chiar au strans cureaua! Stiu ca peste tot, la tveu, in ziare numai despre asta se vorbeste, dar acum chiar se vede.

Acum un an ziceau toti ca o treaca criza in 2 ani. Anul asta zic ca o sa treaca criza in 2 ani. What the fuck?

Noiembrie 2009
L M M M V S D
« Oct   Dec »
 1
2345678
9101112131415
16171819202122
23242526272829
30  

Pentru a urmări acest blog, introdu adresa ta de email și primești notificări prin email despre articole noi.

Alătură-te altor 47 de urmăritori