Dracula da bine in poza

Am promis in postul anterior sa scriu impresii despre Maratonul Teatrului Independent si expozitia „Dracula – Voievod si vampir”. Spre regretul si rusinea mea, n-am mai ajuns sa vad nicio piesa de teatru. Mda, shame on me. Dar am ajuns la Muzeul de Arta si mi-a placut. Pentru detalii despre desfasurarea expozitiei in postul asta.

Am ajuns sa vad si eu tabloul ala celebru al lui Tepes din manualele de istorie, adus de la preabunii austrieci (din Innsbruck) plus altul, in care Vlad e pictat in intregime, nu doar bust. Trebuie precizat ca nici unul dintre tablouri nu a fost pictat in timpul vietii domnitorului, primul a fost realizat la 100 de ani dupa moartea lui, si al doilea cam la 200. E simplu: primul – 100, al doilea – 200. Pictorii s-au inspirat dupa imaginea lui „The Impaler” din diferite picturi facute in timpul vietii lui (daaah), care ulterior au fost distruse/s-au pierdut. Oricum, primul tablou (ala din manualul de istorie) iti ramane in minte si dupa ce pleci, imi place cum au fost facuti ochii, sunt foarte mari, de pradator. Imi place ca a adaugat si cearcane, pentru un plus de naturalete. The personal touch.

In rest expozitia nu o sa va dea pe spate, daca la asta va asteptati, dar o sa va incante. Mai e o armura de cavaler plus cal (dar cred ca majoritatea e familiarizata deja cu asa ceva de la Peles), mai sunt niste arme: sabii, pumnale, etc., niste carti nemtesti in care este descrisa tehnica trasului in teapa si se insista pe Vlad Tepes – personaj rau si in cerul gurii, da’ rau de tot (nu ca rusii care au fost baieti salon si l-au prezentat ca pe un erou…), niste tablouri cu Iancu de Hunedoara si Matei Corvin (despre care romanii zic ca e roman, ungurii ca e ungur), si la sfarsit, camera vampirilor.

Camera vampirilor mi-a placut cel mai mult dupa tabloul lui Tepes, ala pe care l-am tot laudat. E o oglinda draguta pe care scrie „vampirii nu au reflexie”, niste scrieri vechi in care unii manifestau convingerea deplina ca vampirii exista, un portret al lui Elisabeth Bathory (cum altfel), si la sfarsit, cireasa de pe tort: „Nosferatu”  din 1922, celebrul film despre Dracula (si primul, cred) ruleaza pe un ecran improvizat ad-hoc, iar pe un alt ecran, cam orice film cu subiectul „Dracula”, inclusiv un film porno (dar mai soft). Asa ca finalul expozitiei mi s-a parut chiar original.

In total cred ca poti sa faci expozitia cam in juma’ de ora, deci nu o sa va rapeasca mult timp in weekend. Dar e de bifat si vazut. Am plecat multumita de acolo, si uite, mi-au ramas si impresii si amintiri.

Anunțuri

Lasă un răspuns

Completează mai jos detaliile tale sau dă clic pe un icon pentru a te autentifica:

Logo WordPress.com

Comentezi folosind contul tău WordPress.com. Dezautentificare / Schimbă )

Poză Twitter

Comentezi folosind contul tău Twitter. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Facebook

Comentezi folosind contul tău Facebook. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Google+

Comentezi folosind contul tău Google+. Dezautentificare / Schimbă )

Conectare la %s

Septembrie 2010
L M M M V S D
« Aug   Oct »
 12345
6789101112
13141516171819
20212223242526
27282930  

Pentru a urmări acest blog, introdu adresa ta de email și primești notificări prin email despre articole noi.

Alătură-te altor 48 de urmăritori

%d blogeri au apreciat asta: