Si era barbata-miu, ma!

Deeeci, trebuia sa ma intalnesc cu Sarikov al meu la frizeria unde se tunde el. Nu’sh cum naiba, dar am ajuns mai devreme, asa ca am inceput sa ma plimb pe strazile din jurul frizeriei, pe la Universitate. Tocmai dadeam coltul pe Academiei cand vad o bunaciune de barbat, fix genul meu, brunet, bine facut. Arunc o ocheada discreta si ce sa vezi: era chiar Sarik!!! Terminase cu tunsul mai devreme si pornise in cautarea mea.

Asta inseamna sa iti placa barbatul tau 🙂

Anunțuri

Despre alaptatul in public

(sursa foto: http://www.breastfeedingquest.com)

 

Am intarcat-o pe Pufosenie de cateva luni, dar mi-am amintit de subiectul asta vazand o mamica alaptandu-si micutul in parcul Kiseleff.

Inainte de a incepe trebuie sa precizez ca n-a fost niciodata nevoie sa o alaptez pe Pufosenie in public (sau poate n-am vrut?), avand in vedere ca aia mica fiind foarte mancacioasa, inainte de plecare ii dadeam o tona de lapte si ii ajungea cateva ore cat eram plecate de acasa. Sau daca plecam in vizita, o alaptam acolo, niciodata pe strada.

Ei bine, nu toti copiii au capacitatea sa manance cat o camila inainte de plecare, sau poate nici nu sunt dispusi, ei vor sa pape cand le e foame si gata. N-au ei treaba cu unde se afla in momentul in care cer lapticul.

De ce m-am hotarat sa scriu postul asta? Pentru ca mamica respectiva, cea din parcul Kiseleff, isi acoperise sanul si implicit copilasul cu o esarfa, in mod regulamentar”. De ce facuse asta? Ca nu cumva, Doamne fereste, vreun trecator sa ii vada 2 cm patrati din san neacoperiti de capul bebelusului si sa ramana marcat pe viata.

Acuma pe bune, nu stiu cine naiba a venit cu ideea ca asa trebuie: sa acoperi capul unui copil care este alaptat cu o esarfa tampita Pai sa manance inventatorul cu capul acoperit de o esarfa, ce ziceti, i-ar placea?

Asa sa fie? O mamica ce isi hraneste micutul este mai indecenta decat o femeie oarecare cu super push-up si decolteu ravasitor? De cand e ok sa te imbraci sexy pe strada, dar sa iti alaptezi copilul, nu?

De exemplu in poza de mai sus, cea cu ASA DA, cam cat din san se vede? Cam deloc, as zice.

Asa ca sa-i ia naiba pe aia care au venit cu ideea ca o femeie care alapteaza trebuie sa se acopere excesiv. Sau cei care au inventat asta (ASA NU):

Si cel mai rau si cel mai rau ma enerveaza si dezgusta aia care sustin ca trebuie sa alaptezi copilul in toaleta, in cazul in care sunteti intr-un restaurant, de exemplu. Ca vezi Doamne, sunt copii mai mari care te vad si raman cu sechele pe viata.

Da’ sa se duca ei naibii sa manance in buda, ia sa vedem, le place?

 

 

Copiii imbracati (prea) frumos la locul de joaca

Se intampla sa vad de multe ori in parc copii imbracati super/mega/ueber elegant. La joaca…

Eu n-o sa inteleg si pace fenomenul. Adica, ai un plod de 2-5 ani care ce face in parc? Pai normal, se joaca asa cum se joaca unul de varsta lui. Adica se catara, intra in toate noroaiele, sare in groapa cu nisip, se mai impiedica si cade in genunchi etc. Si tu ce te gandesti cand il imbraci ca sa iasa la joaca? „Stiu, o sa il imbrac foarte elegant, cu hainele cele mai bune si frumoase, eventual albe, cu pantofii aia Geox/Primigi. Si daca vrea sa faca oricare dintre activitatile de mai sus o sa-i zic ca n-are voie ca isi strica hainele.”

Acuma pe bune, ce ar trebui sa imi pese mie de cum isi imbraca altii plozii, corect? Pai fix in pix ma doare, problema apare cand Pufosenia se joaca cu unul dintre astia mici, si sare cate-o bunica/mama care ii zice alui ei „Gigel, n-ai voie mama, sa te joci acolo, te murdaresti! Iesi din nisip! Pleaca de la noroi! Nu te da pe tobogan, are praf pe el!”

Si Gigel raspunde: „Ma joc cu fetita!” (adica cu Pufosenia mea)

La care bunica/mama aruncandu-mi o privire, vazand ca stau si ma uit ca proasta si nu-i zic nimic Pufoseniei. „Pai si fetita are voie?”

„Pai are”, raspund, „ce, dumneavoastra cand erati mica nu va murdareati la joaca? Asa sunt copiii.”

Bunica/mama insista: „Dar isi strica hainele!”

Eu: „Nicio problema, cand ne intoarcem le arunc direct in masina de spalat! Asta mica sa fie fericita!”

Bunica/mama e stupefiata vazand atata prostie din partea mea. „Hai, Gigel, mergem acasa!”

 

Nota 1: Sa nu va inchipuiti ca o las pe Pufosenie sa isi rupa hainele sau mai stiu eu ce, doar o las sa zburde in voie, fara teama ca vezi Doamne, se murdareste pe pantalonii culoarea oului de rata, sau pe sandalutele albe. Eu nici nu cred ca unui copil trebuie sa ii cumperi haine foarte scumpe si elaborate. Atata timp cat sunt curate, din bumbac, copilul are lejeritate in miscare, este arhisuficient. Pe un copil mic oricum nu il pasioneaza moda. Asta cu spilcuitul la joaca cred ca e ori de ochii lumii, ori sunt ceva sechele ale bunicii/mamei.

Nota 2: O pereche de pantofi pentru copii de la Geox costa in medie 150 lei (REDUSI), pret intreg te duc si la 350-400 lei. Niste pantofi pe care un copil mic (de pana in 2 ani sa zicem) ii poarta cel mult cateva luni. Chiar si daca ii iei cu cateva marimi mai mari, 2 ani consecutiv n-are cum sa ii poarte, la cum cresc astia micii. Deci, care-i faza?

 

Septembrie 2015
L M M M V S D
« Feb    
 123456
78910111213
14151617181920
21222324252627
282930  

Pentru a urmări acest blog, introdu adresa ta de email și primești notificări prin email despre articole noi.

Alătură-te altor 48 de urmăritori