Si era barbata-miu, ma!

Deeeci, trebuia sa ma intalnesc cu Sarikov al meu la frizeria unde se tunde el. Nu’sh cum naiba, dar am ajuns mai devreme, asa ca am inceput sa ma plimb pe strazile din jurul frizeriei, pe la Universitate. Tocmai dadeam coltul pe Academiei cand vad o bunaciune de barbat, fix genul meu, brunet, bine facut. Arunc o ocheada discreta si ce sa vezi: era chiar Sarik!!! Terminase cu tunsul mai devreme si pornise in cautarea mea.

Asta inseamna sa iti placa barbatul tau 🙂

La coada la pateuri

Intru intr-o patiserie.

‘Aveti cumva si dobrogene?’

‘Avem decat ce se vede!’

La coada la covrigi

Eram la coada la covrigi.

In fata un copil de vreo 10 ani.

Ii zice vanzatoarei: ‘Tanti, dati-mi 2 covrigi cu mac si unul cu susan!…Ba nu, mai bine dati-mi unul cu susan si doi cu floarea soarelui…Stiti ce, m-am razgandit, mai bine dati-mi doar unul cu floarea soarelui si unul cu susan…’

Vanzatoarea: ‘Auzi copile, ma mai futi mult la creier, ia-ti trei covrigi si cara-te!’

Soferii si originile mele stramosesti

Mama conduce incisiv.  Conduce bine, cu tupeu, dar respectand regulile de circulatie si fara marlanie. Este o soferita desavarsita as spune, nu tipica femeie in trafic, de rad misoginii (barbatii in general). Pai cum sa nu fie incisiva, e pe jumatate argeseanca, fratilor!

Noi, bucurestenii, mai ales cei din vestul Bucurestiului ii cam cunoastem pe argeseni. Trec de pe o banda pe alta fara semnal, accelereaza din senin, se baga in fata etc. De la argeseni mama a luat doar zvacul in trafic, imful, cum s-ar zice. Pe vremea cand conduceam, si eu eram cam la fel. Nu mi-a fost frica la volan in general, chiar si la parcari, asta in perioada cand conduceam constant. Acuma nu stiu.

Cealalta jumatate a mamei este cea buzoianca. Pai cum sa nu-i cunoastem noi, bucurestenii pe buzoieni? Buzoienii certati cu parcarile, care lasa muuuult loc in fata sau in spate, care nu se aliniaza la bordura, care ocupa strada sau trotuarul, depinde unde parcheaza. De aici am impresia ca mama n-a luat nimic, ea este o impatimita a parcarilor perfecte. Probabil este exceptia care confirma regula. Eu, cum n-am mai condus de multisor, tind sa cred ca partea mea buzoianca primeaza. (Proud to be buzoianca.)

Tata este si el pe jumatate buzoian si ii cam calca pe urme mamei. Dar na, ambii sunt nascuti in Bucuresti, deci sa parchezi pe locul unei cutii de pantofi (fara sa zgarii masina) este la ordinea zilei.

Iar bunica din partea tatei este bucuresteanca, adica perfecta. 🙂

 

P.S.   Sarik al meu incerca sa parcheze in fata blocului si zice: „Ai naibii buzoieni, au ocupat tot locul. Ia uite-l si pe argeseanul ala, era sa intre in mine cand parchez!” Iar eu: „Bravo, Sarik, intr-o fraza mi-ai jignit tot neamul!”

 

* Nota: N-am nimic cu buzoienii si argesenii, ba chiar imi sunt foarte dragi. Pai nu sunt ei bunicutii mei/ strabunicutii Pufoseniei?

 

 

Cum e sa fii gravida sau la ce sa te astepti cand esti insarcinata; experienta personala.

in5

Tocmai am vazut-o pe Kim Kardashian in emisiunea lui Ellen DeGeneres si mi-am zis: „oau, tipa asta e chiar sincera!”

http://www.morefm.co.nz/Kim-Kardashian-Pregnancy-I-Wouldnt-Really-Wish-That-Upon-Anyone/tabid/96/articleID/10360/Default.aspx

Pe scurt a zis ca iubeste copiii si ca ar mai vrea si altii, dar ca sa fii insarcinata e greu si ca tipele care spun despre cat de extraordinar si miraculos se simt cand sunt gravide mint. Pe bune daca nu e asa! Fix despre asta am vorbit si eu in Maxima 2 despre maternitate.

Care-i faza? 🙂

O iubesc la nebunie pe Pufosenie si sunt cea mai fericita de cand o am! Pe cuvant, e un copil extrem de cuminte, doarme noaptea, nu plange. Copilul asta nu stie sa planga, pe cuvant. Face 3 luni in curand si pana acum n-a plans. Adica da, se mai ratzoieste cateodata la mine sau mai maraie un pic atunci cand nu-i convine ceva, dar nu urla, nu e ca bebelusii aia de zbiara si nu stii ce sa le faci.

Cel mai tare e ca daca o plimb prin casa in brate (e innebunita sa stea pe umar pentru ca se uita de acolo, nu ca i-ar placea in brate in mod deosebit, ca nu e mamoasa). O plimb eu ce o plimb pana ma dor mainile de atata tinut si o pun dupa in patut. Pentru ca nu are chef sa stea in patut si vrea sa o mai plimb in brate, Pufosenia incepe sa se ratzoiasca la mine si face o fatzuca suparata. Si atunci eu ii explic: „Pufosica, a obosit Mami, o dor mainile, te mai plimb mai incolo.” Bai, si intelege, pe cuvantul meu! Tace si sta cumintica in patut!

E aur curat copilul asta!

Dar sarcina in sine chiar e asa de minunata cum se zice? Iar femeia insarcinata chiar straluceste asa cum o incurajeaza toti? Sau… In fine, de asta m-am si gandit sa postez cam prin ce transformari trece o femeie gravida.

Considerati singure/singuri dupa cele de mai jos:

1. Pai, in primul rand, te umfli toata cu lichidele pe care le retii, si cand zic „umfli” ma refer la cateva kg bune. Eu practic nu m-am ingrasat in urma sarcinii, dar cred ca dupa ce am nascut am facut la pipi in primele zile de nu stiam de unde atata. Pai toate lichidele alea cu care mi se umflau picioarele de ma si dureau cand sa merg. Mai ales in miezul verii, ca il puneam pe Sarik sa imi dea comprese reci pe picioare si sa imi faca masaj.

2. Te simti ca o vaca. Esti grea si natanga, inceata, lenta, cum vreti sa ii ziceti.

3. Pici de somn. In viata mea nu mi-a fost asa de somn ca in perioada sarcinii. Pana sa aflu ca eram insarcinata am baut in prima prima si a doua luna de sarcina cateva cafele pe zi ca sa imi pot tine ochii deschisi. Dupa ce am aflat am baut o singura cafea, deh, sanatatea bebelusului e mai importanta, dar nu pot spune ca am fost buna sa fac mare lucru. Pur si simplu mi se inchideau ochii si aveam nevoie de minim 8 ore de somn pe zi, eu care dormeam inainte cam 5 ore pe noapte in timpul saptamanii (munca multa si o gramada de delegati…)

4. Nu te poti concentra la nimic. Am ramas uimita de propria prostie de multe ori in timpul sarcinii, adica nu mai puteam sa ma concentrez la lucrurile care inainte mi se pareau floare la ureche. De la faptul ca nu puteam urmari ca lumea un film pentru ca uitam cine sau cu ce se ocupa personajul principal (nota: la „Oblivion” deja ma pierdusem complet: care e Tom Cruise-ul original, care erau clonele…) pana la greutati mari sa duc la bun sfarsit un excel cu enspe mii de randuri si coloane. Ameteam, ma durea capul, Pufosenia mi se agita in burta, si pur si simplu trebuia sa iau o pauza. Inainte de sarcina nu eram asa.

5. Hormonii o iau razna. Pe scurt, daca inainte te impresiona ceva si te facea sa oftezi, cand esti insarcinata acel ceva va produce siroaie de lacrimi. Daca mi se spunea ceva urat pur si simplu simteam ca ma potideste plansul. Sau ca imi venea sa strang de gat persoana nesimtita. Acuma ca stiti toate astea, fiti draguti cu gravidele, sunt sensibile rau!

6. Iti este mai frig ca de obicei. Nu stiu care-i faza, probabil din cauza ca organismul este mai slabit, ca trebuie sa creasca si o Pufosenie.

7. Nu poti lua niciun medicament. Cu exceptia No Spa, dar nu e chiar medicament, e doar antiinflamator. Cine a fost insarcinata stie, No Spa este panaceu universal in sarcina. Daca ai contractii mari, iei No Spa. Daca faci indigestie cum am facut eu prin luna a 7-a, iei No Spa. Ai orice fel de durere, iei No Spa 🙂

8. Poate exista riscul ca sarcina sa nu se prinda bine si sa trebuiasca sa stai muuuuuult in pat. Eu am patit-o in primele luni si am stat 2 luni jumate in pat, nu ma duceam decat pana la baie/bucatarie/canapeaua din sufragerie. Ma durea spatele de nu mai puteam (bineinteles, luam No Spa). Pentru mine a fost foarte grea perioada asta, mai ales ca sunt o persoana activa, imi place sa merg mult pe jos, sa urc pe scari, sa tzopai, etc. Plus ca trebuia sa imi pun niste ovule cu hormoni ca sa se prinda sarcina si astea si-au facut treaba, dar imi faceau si foarte rau, adica imi dadeau niste ameteli, greturi si dureri de cap, de n-am mai avut de cand m-am imbatat maxim la petrecerea burlacitelor, adica hat hat.

9. Iti apar pungi sub ochi sau ti se umfla fatza cu totul. Mie fatza nu prea mi s-a umflat, dar sub ochi, ehei…

10. Ti se usuca ingrozitor pielea si parul. Eu aveam ten mixt inainte si par destul de gras, adica ma spalam pe cap la 2 zile. Ei bine, dupa ce am ramas insarcinata am luat-o razna cu cremele grase, celelalte dinainte pur si simplu nu mai faceau fatza, iar parul a trebuit sa il descurc cu Moisture Maniac de la Tigi. Imi place mult balsamul asta si isi face treaba bine, mi-a descurcat si parul meu deshidratat, doar ca, asa cum sunt toate mastile si balsamurile de par foarte hidratante, iti lasa dupa un par moale, de zici ca e de pisica, ioc volum.

Acum, cand alaptez, pielea si parul parca si-au mai revenit putin, dar doar putin, adica tot trebuie sa dau iama in produse de hidratare.

11. Ai greturi. Motivul pentru care n-am pus greturile printre primele puncte este ca la mine nu au fost foarte nasoale. Adica nu prea puteam eu sa mananc ca lumea in primele luni din cauza lor, dar nu am vomitat niciodata, ceea ce e ceva. Nasa mea a vomitat de 3 ori pe zi pana la 4 luni.

12. Ai ameteli. Iar daca se intampla sa fie si canicula si din varii motive (gen, tre’ sa mergi la serviciu) nu poti sta acasa, exista riscul sa lesini pe strada. Deci, mare atentie!

13. Ai pofte. Iarasi, ca si in cazul greturilor, am lasat mai la urma poftele pentru ca in cazul meu nu stiu sa zic daca am avut sau nu. Adica, la mine nu prea s-a aplicat chestia aia cu muraturile sau mai stiu eu ce ciudatenie pe care in mod normal nu as fi mancat-o. Adica imi era pofta fix de ceea ce imi placea si inainte sa fiu insarcinata. Exceptie fac dulciurile, eu nu ma prea omor dupa dulciuri, dar prin luna a 9-a am inceput sa imi iau cate o gogosica cu ciocolata pe zi, dintr-aia super buna de la Mega Image.

14. Incepi sa ai probleme cu somnul. Daca inainte dormeai neintoarsa toata noaptea, asa cum faceam eu, o sa constati ca mai ales in ultimele luni de sarcina, desi mori de somn, adormi greu si te trezesti noaptea.

15. Iti vine des sa faci pipi. Asta din cauza ca bebelusul apasa asupra vezicii.

16. Poti face varice. Din cauza faptului ca se umfla picioarele si venele, banuiesc. Din fericire, nu am facut.

17. Poti face vergeturi pe burta din cauza ca pielea se intinde intr-atata incat sa incapa un bebelus, lichidul amniotic, plus placenta, si uterul marit, ceea ce nu e chiar putin. Nici d’astea n-am facut, dar m-am si uns pe burta in fiecare seara dupa baie cu ulei (eu am folosit ulei de migdale de la plafar, dar banuiesc ca orice ulei/crema foarte hidratanta merge).

Pentru o scurta informare despre cat cari in burta:

  • copilul: 2-4 kg;
  • placenta: 0,5-1 kg;
  • lichidul amniotic: 0,5-1,5 kg;
  • uterul: 1-1,5 kg;

Ies cam 6 kg.

18. Iti creste cantitatea de sange din organism pentru pregatirea pentru nastere, cand o sa pierzi destul sange, of…Sangele creste cu aproximativ 30-40%. Eu simteam ca imi vajaie capul si se umflasera tare venele, se vede cu ochiul liber si in pozele din ultimele luni de sarcina.

Sangele in plus cantareste in medie 1,5 kg. Nici nu e de mirare ca atunci cand ma zgariam putin curgea la sange de parca cine stie ce rana imi facusem si imi ieseau matzele pe acolo 🙂 Ei, poate exagerez, dar nu mult

19. Muschii abdominali au de suferit pentru ca intind super mult, deh, trebuie sa incapa copilul in burta. Acum, dupa nastere, trebuie sa muncesc mai mult ca sa ii tonifiez si pentru un abdomen foarte plat.

20. Prin luna a 9-a simti ca o iei razna! Stii ca apropie momentul nasterii si ai emotii, nu prea stii la ce sa te astepti, asta daca esti la primul copil, ca mine. Mie mi se facuse frica de nastere pe la sfarsit si aveam o stare aiurea rau, dar cred ca trebuia sa fiu inconstienta ca sa nu ma sperii, la ce povesti auzisem, dar pana la urma s-a terminat totul cu bine.

21. Nu poti bea alcool. Chestia asta m-a marcat, n-am idee cum am putut sa uit sa scriu despre alcool pana la punctul 21.

 

Ei, dragele Mosului :), cam astea ar fi cele 20 de schimbari pe care eu le stiu. Voi mai stiti si altele?

in2in4

Banane negre

banane negre

Mai tineti voi minte Craciunurile de pe vremea lui Ceausescu? Mie de Craciun imi amintesc intotdeauna bananele alea coapte coapte, negre.

Pai era prin ’88 cred, adica sigur, pentru ca imi amintesc, eram micuta. Si Tataie al meu mi-a cumparat banane, care stiti cu totii, se gaseau prin preajma Craciunului. Numai ca nu le-a gasit decat cu cateva zile bune inainte de Craciun, asa ca atunci cand le-am primit se copsesera bine de tot si ajunsesera negre.

Asa ca eu vazand pentru prima data in viata banane, am crezut destul timp de atunci incolo ca bananele asa sunt – negre. Haha, iar cand am vazut mai tarziu poze cu banane nu imi venea sa cred. Vorba aia, eu stiam ca bananele sunt negre 🙂

Dr Uscatescu de la Fundeni e mult peste Dr House – impresii

Unele gravide au probleme cu circulatia sangelui prin placenta si se pare ca eu ma numar printre ele…fapt pentru care doctorita care imi urmareste sarcina mi-a recomandat sa imi fac niste analize la Fundeni la Hematologie, iar trimiterea mi-a facut-o catre doctorita Uscatescu, sefa departamentului.

Toate bune si frumoase, ma duc eu de dimineata la Fundeni, imi recolteaza o alta doctorita (sau era asistenta) sange si imi spune sa vin in aceeasi zi dupa ora 14 sa imi primesc interpretarea analizelor. Fapt pentru care plec acasa si apoi ma intorc la ora stabilita.

Si cand am intrat incepe show-ul!!!

Eu nu o cunosteam pe dr Uscatescu, adica da, mai citisem pe net ca se pare ca este foarte apreciata in domeniul ei, dar ca persoana, habar n-aveam cum este.

Bai, tipa este geniala! E mortala! N-am mai cunoscut o astfel de doctorita pana acum! E peste, muuult peste cat ar putea sa fie dr House, iar individul este intr-un serial, dar doctorita Uscatescu e pe bune! Dar na, trebuie sa ai simtul umorului ca sa o apreciezi pana la capat, ca astfel ti s-ar putea parea cel putin ciudata, pentru o doctorita vreau sa spun.

Deeeeeeci, intru si ma asez pe scaun sa imi vina randul. Trebuie sa precizez ca la Hematologie la Fundeni rezultatele se interpreteaza intr-o salita mica, si toata lumea aude ce se discuta, nu te ia in parte pe rand, ci astepti sa iti vina randul iar doctorita vorbeste cu tine, dar aude toata lumea.

Intru in salon si o vad pe doctorita vorbind la telefon cu picioarele pe unul dintre scaunele pacientilor. Discutia dureaza, avea un caz mai grav, si dupa ce termina se apuca de interpretarea rezultatelor.

Primul era un domn cu o poveste mai urata, era grav bolnav, nu intru in detalii.

Urmatoarea era o tipa tinerica, cred ca la liceu in ultimul an, care incepuse sa planga ca ea este prea tanara sa faca un copil (avea o burta cam de luna a 8-a). Ca oamenii comenteaza pe strada ca e prea tanara si totusi este insarcinata bla, bla…niste tampiti oamenii astia…idioti. In fine, tipa era foarte suparata.

Doctorita Uscatescu ii zice ca sa fie mai curajoasa, dar tipa plange si mai tare. La care doctorita incepe sa ii povesteasca cum era ea studenta la medicina (si se credea nodul din dodoasca) si se dusese cu colegele ei intr-o excursie, si cum incepusera ele sa cante in tren niste cantece porcoase. La o statie se urca niste babute taranci si auzindu-le pe studente ce canta (cuvinte licentioase, deh) singura lor reactie este: „Ia uite-le si pe curvele astea!”

Tipa insarcinata isi mai revine putin, moment in care doctorita profita si o conduce bland inspre iesire.

Ei bine, si dupa asta, incepe show-ul!

Venisera doua tipe de etnie roma din provincie cu urmatoarea problema: una dintre ele nu reusea sa mai ramana insarcinata si dupa ce si-a facut niste teste sa vada problema, ce descopera: ca avea sifilis. Cealalta tipa era cumnata ei.

Urmeaza apoi dialogul:

Doctorita: „Ce mai faceti, fa?”

Tiganca cu problema, uimita de apelativ: „Am venit dna doctor, sa imi spuneti ce sa fac!” (era clienta mai veche de-a doctoritei, nu o vedea prima oara).

Doctorita: „Da’ tampitu’ ala ce mai face?” (a se citi sotul)

Cealalta tiganca: „Ma iertati, dna doctor, e fratioru’ meu!”

Doctorita: „Pai daca e tampit! A luat sifilis si i-a dat asteia.” (sotiei lui)

Si bla bla bla, despre tratament.

Apoi doctorita o intreaba pe sotie: „Da’ sper ca a terminat-o cu futaiul!”

Tiganca: „A terminat-o, a terminat-o.”

Doctorita: „Da’ de umblat, sper ca nu mai umbla.”

Tiganca: „Nu mai umbla dna doctor, ca acum e acasa cu mine, iar cand merge cu marfa in Anglia (e sofer tipul) nu sta mult, o saptamana.”

Doctorita: „Si crezi tu ca nu mai umbla pe la altele?”

TIganca: „Sigur nu mai umbla, dna doctor.”

Doctorita: „Zici tu?”

TIganca: „Sigur, sigur.”

Doctorita: „Da’ in Anglia?”

Tiganca: „Nu dna doctor, ca sta doar cate o saptamana.”

Doctorita: „Pai si crezi ca intr-o saptamana nu are timp? Apropo, daca imi dai mostra de la el, iti zic eu ce tulpina de sifilis este, romaneasca sau englezeasca.”

Dupa mai vorbesc ele, iar tiganca incepe sa ii ia partea sotului: „Ca e si vina mea dna doctor, ca a murit taticu’ meu si sotul a stat un an singur in Anglia.”

Doctorita: „Iar el indurerat si ca sa te sustina ce a facut, s-a culcat cu alta, si dupa ti-a mai dat si tie sifilis!”

Tiganca: „Acuma ce sa fac, dna doctor, pentru o aventura de o noapte?”

Doctorita: „Iti spun eu, sifilisul nu se ia dupa o aventura de o noapte, al tau a avut o relatie mai lunga”. Tiganca incepe sa fiarba.

Bai, si o tin ele tot asa, eu eram poker face, in schimb cumnata tigancii era pe jos de ras. Asa doctorita n-am mai vazut nici eu, dar nici ele.

La sfarsit doctorita o intreaba pe tiganca bolnava: „Auzi, dar pe tipa care i-a dat sotului tau ai incercat sa o cauti? Sa afli cine e?”

„Am incercat dna doctor, luau-ar dracu’, da’ n-am dibuit-o!”

Doctorita: „Ca sa o avertizezi pe nefericita ca are sifilis si ca trebuie sa se trateze?”

Tiganca: „Ca sa o omor, da-o dracu’, daca o gasesc o calc in picioare #%##^^&&*%$#$”

Doctorita incearca sa o mai tempereze, si sa o faca oarecum solidara cu tipa cu care a inselat-o sotul ei, ca saraca trebuie sa fie acum intr-un stadiu avansat al bolii si ca ar trebui sa inceapa sa se trateze macar in al 12-lea ceas. Tiganca nimic. Ca o face una cu pamantul.

Pana la urma nu stiu ce i-a mai zis de tratament, iar tipele au plecat.

Concluzie: doctorita Uscatescu e cea mai tare!

Sa fiu sincera, o fi ea ciudata, adica nu se poarta cu nimeni cu manusi, dar macar e transanta si iti spune ce sa faci, cum sa te tratezi in continuare, si lasand la o parte gura sloboda, va pot spune ca m-a impresionat cum cunoaste pe dinafara fiecare dosar, si are multe.

Adica dimineata cand ti se recolteaza sange iti lasi si dosarelul de gravida (sau cu alte analize, daca ai venit cu o boala anume) si dupa masa iti interpreteaza rezutatele probelor recoltate in dimineata respectiva, totul raportat la evolutia celorlalte analize pe care le ai in dosar. Pe mine m-a strigat si deja stia cum evoluasera indicii in cazul meu si mi-a zis repede si ce tratament sa fac in continuare. Si la fel am vazut si la ceilalti. Doar citea numele persoanei si ii interpreta rezultatele, dar parea foarte in tema cu evolutia ficareia, fara sa citeasca de pe ceva, pur si simplu tinea minte dupa ce citise in prealabil fiecare dosar in parte. Numai ca erau destule dosare, nu doua-trei. Mi s-a parut foarte desteapta.

Asa ca pot spune cu mana pe inima: dr Uscatescu e mult mai tare decat dr House.

Barbatii in uniforma

A fost saptamana trecuta un reportaj despre Blackseafor, a fost o zi in care civilii aveau voie sa viziteze navele de razboi expuse in portul Constanta.Mi-a placut cand le-a luat alora interviu, copiii ziceau bla-blau-ri de-ale lor: ca si ei vor sa se faca marinari cand cresc, ca vor sa mearga la razboi etc.

Dar cand i-au luat interviu unei tipe, ei bine, asta mi s-a parut culmea sinceritatii feminine.

Reporter: „Si ce v-a placut cel mai mult?”

Tipa: „Uniformele, marinarii, totul…”

Si cu asta a pus punctul pe „i”. Barbatii in uniforma…

Am mai luat 2 examene ACCA!

Uraaaaaaaaaaaaa! Azi s-au afisat rezultatele si am mai luat 2 examene pe care le-am dat in decembrie! F6 si F9.

Mai am 5 si gata, scap!

Happy happy, joy joy!

Vecinul de sus credea ca avem copil mic…

Faza tare alaltaieri: faceam niste spaghete cu sos de rosii (cat mai simplu ca nici eu nici Sarik nu suntem mari bucatari) cand suna soneria.

Zic: „Du-te tu, ma Sarik, eu mai mestec in sos!” Si Sarik se duce sa vada cine e la usa.

Aud ca vorbeste cu un barbat dar nu ma uit cu cine, ca deh, sosul dadea in foc. Cand se intoarce, Sarik incepe sa rada. Cica:

„Vecinul de sus a venit cu o carte de crestere a copilului ca a auzit ca avem copil mic, si poate ne-ar interesa.”

Eu am ramas blocata. NOI NU AVEM COPIL.

Sarik inca razand: „Te-a auzit pe tine si a crezut ca avem copil mic.”

Si atunci mi-a picat fisa ca de fiecare data cand ma gadil cu Sarik, sau ne batem cu perne, sau ne fugarim prin casa, sau cand ne stropim cu apa, sau cand ne manjim cu smantana, sau cand ma ia in brate si ma invarte, sau cand alearga cu mine in spate, iar eu tip si chiui in joaca, ala de sus ne aude si crede ca un copil scoate toate sunetele alea, cand de fapt eu sunt autoarea. Hahaha!

Si atunci mi-am dat seama ca e haios la noi acasa.

(Pe viitor o sa incerc sa chiui mai incet, desi peretii sunt foarte subtiri. Si eu il aud pe vecinul de sus cand isi drege gatul foarte zgomotos in fiecare zi, cam 5 minute pe zi, dar nu ma duc la el cu o sticluta de sirop pentru gat, nu?)

Previous Older Entries

August 2017
L M M M V S D
« Sep    
 123456
78910111213
14151617181920
21222324252627
28293031  

Pentru a urmări acest blog, introdu adresa ta de email și primești notificări prin email despre articole noi.

Alătură-te altor 47 de urmăritori