Ce invata italienii despre romani din filmul „Mar Nero”

Vineri am fost sa vad „Mar Nero” la cinema Studio in cadrul „Noptii albe a filmului romanesc”. La „Francesca” n-am mai stat, desi imi propusesem, ca mi se cam facuse foame.

Ce pot sa spun despre film? Mi-a placut in linii mari (lui Sarik deloc, dar asa-i el…) asta pana sa il fasaie in final. Da, m-a enervat finalul abrupt. Adica fix ce era mai interesant de vazut, adica evolutia personajelor, si mai ales a personajului Gemma, dupa ce ajunge in Romania, lipseste.

Ideea filmului este  foarte actuala si din ciclul „hai sa facem filme in care sa aratam cat de nasoala e viata romanilor, eventual hai sa avem si o tema cu ceva comunism” (in „Mar Nero” nu e nimic cu/despre comunism, dar ma mir, ca majoritatea cam asa sunt facute). Tanara romanca Angela (interpretata de Dorotheea Petre care imi place foarte mult)pleaca in Italia sa faca bani si se angajeaza sa aiba grija de o doamna in varsta –  Gemma, careia ii murise sotul si de care nu prea avea chef familia sa se ingrijeasca, in afara de banii platiti Angelei. Asa se si intampla cu multi batrani din pacate. La inceput italianca nu prea o are la inima pe romanca, idei preconcepute and stuff (gen italienii zic despre romani ca sunt tigani, cum este si numita Angela o data in film), dar cu timpul devine cucerita de sufletul bun al Angelei si de purtarea sa aleasa, si ajunge sa o iubeasca si sa o respecte.

Pana aici e in regula. Scenariul nu este prea alert, dar mie mi-a placut. Dar sfarsitul!!!

Angela il iubeste foarte mult pe sotul ei, Adrian, caruia ii trimite bani, haine, pantofi, ce apuca. Si dobitocu’ ce face? O iubeste, o asteapta, o viseaza? Pe dracu’! Se muta la una!!! Dap, cum ati auzit. Acuma ca el o inseala ce sa zic, nu e nici primul nici ultimul, dar faptul ca Angela il iarta imediat dupa ce se intoarce la ea, asta e foarte enervant. Adica astia doi nu aveau nici macar copii, ea este frumoasa, el nu debordeaza, ea face banii, el nici atat.

Sincer, dupa ce vad filmul asta italienii (ca e coproductie romano-italiana) o sa creada despre romani urmatoarele lucruri:

1. Femeile romance sunt toate frumoase si cu suflet bun.

2. Barbatii romani nu prea.

3. Femeile romance muncesc pe branci pentru bani, in timp ce barbatii romani freaca duda si asta li se pare ok.

4. Daca iti inseli femeia romanca nu-i nici o problema, e suficient sa te intorci la ea si esti iertat.

5. Data iti bati sotia romanca nu-i nimic, ea va continua sa iti fie fidela si sa te ierte de nspe mii de ori. (aici fac referire la personajul Maiei Morgenstern care-i maritata cu un tampit care o bate)

6. Toti romanii sunt saraci lipiti, peste tot in Romania sunt numai drumuri desfundate, blocuri care stau sa cada, oameni care au ca unic mijloc de trasport barca, eventual calul si caruta, iar aia mai avuti o masina vai steaua ei.

7. La televizor se da pe heavy rotation Cleopatra Stratan.

Cam asta e.

Aaa, si ce mi s-a mai parut amuzant e ca Maiei Morgenstern i-au dat cam 5 replici in total in film, iar lui Vlad Ivanov zero. Cum zero? Uite asa, nu zice omul nimic nimic tot filmul. Stiu ce o sa spuneti, ca nu mereu e nevoie de replici, ca pot fi roluri de creatie doar din priviri si din trairea personajului. De acord, dar asta sincer nu mi s-a parut genul ala de rol. Asa ca prezenta celor doi in film nu prea mi s-a parut justificata, puteau sa ii puna pe oricare alti doi actori. But hei, e doar parearea mea, sunt convinsa ca aia de la casting nu gandeau asa.

In concluzie, merita vazut filmul? Cu mana pe inima spun „DA”, dar asteptati-va sa nu fie cel mai alert film din viata voastra, o sa aveti parte de cadre lungi si priviri aruncate, asa, in stilul filmelor europene. Dar daca nu ar fi asa, cum ne-am mai da seama ca e film european, nu? Sunt si niste scene foarte induiosatoare, sunt chiar si cateva replici haioase, deci merita. Dar finalul, daca as putea sa il schimb…

Sarbatoarea filmului romanesc se face printr-o noapte alba

„Noaptea e un sfetnic bun” se zice.

Astazi, pe 17 septembrie, dupa cum scrie si pe posterele cu ghiotura din oras, are loc „Noaptea alba a filmului romanesc”. Se desfasoara in mai multe cinematografe din Bucuresti (sau chiar in aer liber) unde vor rula filme mai noi sau mai vechi, cum altfel decat romanesti. O sa fie premiera filmelor „Marti dupa Craciun” si „Nunta in Basarabia”, pe care vreau din tot sufletul sa le vad mai demultisor, plus multe alte productii.

Programul este afisat aici, adica pe site-ul Tiff.

Asa ca diseara singur merg si am ales sa ma duc la Cinema Studio de la 19, ca n-am apucat pana acum spre rusinea mea sa vad „Mar Nero” si „Francesca” (da, trendul italian e pe val :)) . „Marti dupa Craciun” si „Nunta…” le vad in curand, ca de abia s-au lansat (ruleaza in alta parte in seara asta si n-am cum sa ajung la toate…). Dap, mi-am facut un orar deja cinematografic, si sunt foarte entuziasmata. Uraaaaa!

Sper sa mearga cat mai multa lume, pentru ca filmul romanesc si european in general, este mult diferit de productiile americane. OK, poate parea mai plictisitor uneori (gen cadre lungi, fara dialog, actiune lenta, sau chiar nici o actiune, vezi „Politist, adjectiv”) dar un astfel de film iti face o impresie, pur si simplu cand ai iesit din sala continui sa te gandesti la el. Multor filme americane nu prea le iese asta. Plus ca mie imi plac mult filmele de suflet…dap, I’m a sucker for them.

Fara sa ma mai intind la vorba, sunt foarte fericita pentru seara asta!

decembrie 2019
L M M J V S D
« sept.    
 1
2345678
9101112131415
16171819202122
23242526272829
3031  

Pentru a urmări acest blog, introdu adresa ta de email și primești notificări prin email când sunt publicate articole noi.

Alătură-te altor 49 de urmăritori